la-Vaslui.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii vasluienilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Rezervația Naturală Movila lui Burcel

Agerpres

 

Un loc aparte a cărui istorie este demnă de un scenariu de film, dealul botezat de localnici Movila lui Burcel reprezintă o rezervație naturală de un deosebit interes botanic, grație speciilor floristice rare întâlnite aici. Multă lume tranzitează Drumul Național (DN) 24 Iași - Vaslui, însă puțini sunt cei care știu că trec pe lângă acest loc pitoresc care merită vizitat.

Movila lui Burcel a fost declarată arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic) prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 și aparține administrativ comunei Miclești din județul Vaslui. Se află poziționată la 4 km de comuna Miclești și la 200 m de șoseaua DN 24 A Vaslui — Iași. De asemenea, se află la circa 20 de kilometri de localitatea Crasna, unde se poate face joncțiunea cu Drumul European E85 — E581, ce leagă România de Republica Moldova, prin municipiul Huși și vama Albița-Leușeni. 

Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 12 hectare pe versanții dealului Movila lui Burcel, care are o altitudine de 390 de metri, iar terenul din interiorul rezervației este stabilizat parțial prin vegetația ierboasă și care, reprezintă un autentic vestigiu al vegetației primare. Covorul ierbos a fost distrus de pășunatul intens, iar la fragmentarea reliefului, prin alunecări și eroziune, a contribuit și omul prin extragerea unor cantități apreciabile de nisip și piatră. Zona abundă de elemente pontice, submediteraneene și continentale, dar și de numeroase specii rare, cel puțin pentru flora Moldovei, ceea ce îi conferă o mare însemnătate științifică.

Printre plantele rare cu rol fitogeografic însemnat, ce pot fi văzute aici, se numără: ruscuța (Adonis hybrida), ai galben (Allium flavum), ai sălbatic (A. moschatum), sipica (Cephalaria uralensis), vinețelele (Centaurea marschalliana), stânjenelul de stepă (Iris pummila), dedițeii (Pulsatila montana), zavacusta (Astragalus dasyanthus), buruiana talanului (Adonis volgensis), dar și iarba surpăturii, bundița vântului, salvia sau zambilele. 

Movila lui Burcel a fost atestată documentar la 1498, ca proprietate a postelnicului Purcel (Burcel) și a devenit cunoscută prin legenda despre un țăran înzestrat cu pământ de către domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Familia lui Purcel este atestată de documentele din timpul lui Ștefan cel Mare, la fel ca familia Movileștilor. Denumirea de Purcel a fost luată de la personajul legendar din povestirile lui Ion Neculce, iar poetul Vasile Alecsandri este cel care a schimbat numele în Burcel, toponim care se păstrează și astăzi.

Legenda spune că în acel an, 1498, într-o zi de duminică, domnitorul Ștefan cel Mare l-a întâlnit pe Burcel, un țăran fără o mână care, muncea de zor pământul situat pe acel deal. Întrebat de domnitor de ce muncește într-o zi de duminică, răzeșul, care luptase alături de Măria Sa la Războieni, i-a răspuns domnitorului că este sărac și că trebuie să muncească să își întrețină familia. Înduioșat de răspunsul primit, Ștefan cel Mare i-a dăruit lui Burcel șase pungi cu galbeni cu care acesta să își cumpere plug și boi. Mai mult, domnitorul i-a făcut un act de proprietate veșnică, astfel încât acel pământ să aparțină neamului lui Burcel până la sfârșitul lumii. 

După anii 1990, în această regiune a început construcția de lăcașuri monahale și redeschiderea unora închise în anii trecuți. Astfel, în anul 1993, a fost sfințit în apropierea Movilei lui Burcel un paraclis al Mănăstirii "Ștefan cel Mare și Sfânt" și a fost ridicat un așezământ monahal chiar pe vârful Movilei. Așadar, în teritoriul rezervației se află situl istoric Movila lui Burcel, dar și Mănăstirea 'Sfinții Împărați Constantin și Elena' . 

Toate construcțiile ridicate pe Movila lui Burcel sunt din lemn. Biserica-paraclis este căptușită în interior cu lambriu, iar în exterior cu șiță (draniță), acoperișul fiind, de asemenea, din șiță. Sculptura interioară a bisericii a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artiști populari condusă de Ovidiu Țucă din Vânători Neamț, iar pictura catapetesmei aparține profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamț.

În acest complex mănăstiresc de pe Movilă mai poate fi văzut un grup statuar format din trei cruci, ce reprezintă fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfânta Treime, fie cele trei provincii românești, fie chiar cei trei luceferi ai Ortodoxiei: Sfântul Apostol Andrei — hramul paraclisului de la Mănăstirea ''Ștefan cel Mare și Sfânt", Constantin cel Mare — cel care oficializează creștinismul și Ștefan cel Mare — cel care a apărat creștinismul, după căderea Constantinopolului sub turci (1453).  

De asemenea un alt monument, realizat în 1994 de sculptorul Gheorghe Alupoae, este "Femeia din bronz", care simbolizează Dacia Traiană. Aceasta este reprezentată cu ambele mâini ridicate deasupra capului rupând Pactul Ribbentrop-Molotov (1939) prin care s-a hotărât anexarea de către URSS a Basarabiei, și privind spre harta Moldovei cu cetățile lui Ștefan cel Mare de pe malul Nistrului: Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Albă și Chilia. În centrul hărții, este reprezentat mareșalul Ion Antonescu ordonând trecerea Prutului în 1941 și soldații care, au eliberat Basarabia și care, au fost măcelăriți în localitatea Țiganca.

Movila lui Burcel rămâne un monument, mai puțin prin existența sa materială, dar mai ales prin semnificațiile atât de bogate de ordin spiritual, constituind astfel un important punct de atracție turistică. 

Anual, în luna mai, Movila lui Burcel găzduiește un festival folcloric, cu formații și interpreți din mai multe județe, dar și din Republica Moldova. 

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |    la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro |la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014