la-Vaslui.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii vasluienilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Vaslui - frumusețile care se pierd

Agerpres

 

Păstrător al unor inestimabile comori din trecut, Vasluiul moare câte puțin în fiecare zi. Sub ochii celor care nu găsesc niciodată suficienți bani pentru cultură, zeci de monumente vechi, clădiri încărcate de istorie, se macină din cauza trecerii timpului, ucigând spiritul frumos al acestor locuri.

Incluse în proiecte de reabilitare, aflate în curs de restaurare sau abandonate pur și simplu, clădirile vechi ale Vasluiului merită o șansă. 

Recent, Direcția Județeană pentru Cultură Vaslui a demarat campania ''Să încercăm împreună!'', prin care trage un semnal de alarmă cu privirile la monumentele care se degradează și care trebuie salvate. 
''Atribuțiile Direcției Județene pentru Cultură Vaslui, din punct de vedere legal, se limitează la acțiuni de inventariere și de monitorizare a stării de conservare, de informare și de verificare a respectării legislației specifice, precum și de punere în valoare a monumentelor istorice. În acest context, am inițiat campania 'Să încercăm împreună!', care își propune să semnaleze starea precară de conservare a monumentelor istorice din județ, dar, în același timp, să aducă în atenția publicului clădirile valoroase de pe teritoriul Vasluiului. Avem un tezaur primit moștenire care este, din păcate, afectat de trecerea timpului și ar fi păcat ca el să se piardă'', spune Corina Ursache, directorul executiv al Direcției pentru Cultură Vaslui. 

Toate obiectivele — clădiri, situri arheologice, monumente de for public, cu o importanță arhitecturală aparte și cu o semnificație istorică deosebită — sunt incluse în Lista monumentelor istorice, care cuprinde monumentele protejate de lege și cu un statut special din întreaga țară. 

Lista monumentelor istorice din județul Vaslui este menținută și actualizată periodic de către Direcția Județeană pentru Cultură Vaslui, iar fiecare monument primește un cod de identificare. 

''Multe monumente au nevoie urgentă de lucrări de restaurare-conservare, dar în decursul timpului acțiunile îndreptate către salvarea și păstrarea acestora au fost puține, din cele 266 de monumente de arhitectură din Lista monumentelor istorice Vaslui, doar patru primesc finanțare, în momentul de față, prin Programul Național de Restaurare'', precizează Corina Ursache. 

 

* Ansamblul Conacului Emil Racoviță, trecut în Lista Monumentelor Istorice 2010, la poziția 264, având codul LMI VS-II-a-B-06795, este format din corpul vechi (aripa de vest), construit în secolul al XIX-lea de către Gheorghe Racoviță, tatăl lui Emil Racoviță, magistrat și membru fondator al societății ''Junimea'', corpul nou (aripa de est), construit de Emil Racoviță, la începutul secolului al XX-lea, ruine, beciuri și parcul cu arbori seculari.

Din punct de vedere arhitectural, conacul se înscrie în curentul neoromânesc și are un plan rectangular cu trei fronturi în rezalit pe fațada principală. Casa Memorială din fostul sat Șurănești are o stare rea de conservare. În exterior soclul este degradat, cu tencuiala exfoliată, blazonul nu mai este întreg, tâmplăria exterioară și interioară este îmbătrânită, iar, în interior, în unele camere, tencuiala pereților și a planșeelor este fisurată sau exfoliată. 

În prezent, monumentul istoric adăpostește un muzeu memorial, unde se păstrează exponate legate de viața și activitatea lui Emil Racoviță, dar și din extraordinara expediție în Antarctica, pe vasul Belgica. 

Din anul 1980, Conacul Emil Racoviță este în administrarea Muzeului Județean ''Ștefan cel Mare'' din Vaslui, funcționând ca secție a acestuia. Printre exponatele cele mai interesante din Colecția Emil Racoviță sunt: trusa de călătorie, hărți cu traseul expediției, desene, diapozitive și fotografii realizate de însuși Emil Racoviță la Polul Sud, fotografii și obiecte specifice cercetării peșterilor, sabia și bicornul său de academician, fișe de observație privind fauna și flora arctică, lucrări științifice etc. Obiectivul nu este suficient promovat și are puțini vizitatori. 

* Palatul Mavrocordat, actualmente Palatul Copiilor, este situat pe artera principală ce leagă centrul orașului de gară. Planul, compoziția fațadelor, mai ales a celei principale și a celei posterioare, se înscriu în stilul eclectic al sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Palatul este alcătuit dintr-un corp central și două aripi laterale de înălțime mai mică. 

Clădirea, a cărei construcție a fost terminată în 1892, a îndeplinit rolul de locuință (palat boieresc). În anul 1934 Ministerul Apărării Naționale hotărăște cumpărarea unui imobil pentru instalarea Cercului Militar al Garnizoanei Vaslui. În data de 31 decembrie a aceluiași an s-a încheiat actul de vânzare-cumpărare între George Mavrocordat, ca reprezentant legal al mamei sale Vera George Mavrocordat, și Cercul Militar ''Constantin Prezan'' al ofițerilor din Garnizoana Vaslui. 

''Imobilul este administrat astăzi de Palatul Copiilor. Starea de conservare este însă precară. Zonele de cărămidă decopertată sunt degradate de fenomenul de îngheț-dezgheț. Coșurile care evacuau fumul de la vechile sobe au fost îndepărtate, iar în acoperiș sunt spărturi, acoperite provizoriu. Infiltrațiile grăbesc procesul de degradare, mai ales că burlanele sunt fie îmbătrânite, fie lipsesc. Lucrările executate în diverse stadii sunt sistate, ele putând fi deteriorate în anotimpul rece, nefiind protejate. Până la soluționarea litigiilor în instanță, monumentul istoric va continua, din păcate, să se degradeze'', atrag atenția inițiatorii campaniei ''Să încercăm împreună!''. 

* Clădirea fostei Judecătorii Huși, în care funcționează acum Casa de Cultură ''Alexandru Giugaru'', a fost inaugurată în anul 1892, adăpostind sediul tribunalului și al Judecătoriei județului Fălciu până în 1968, când s-a format județul Vaslui. Din acest moment, sediul tribunalului s-a mutat la Vaslui, iar vechiul sediu a devenit Casa de Cultură Huși. La 15 octombrie 1987, instituția de cultură hușeană primește numele marelui actor născut la Huși — Alexandru Giugaru.

În cadrul Casei de Cultură "Alexandru Giugaru" au activat: Teatrul de amatori, un studio cinematografic, formații de dansuri și un cenaclu literar. 

Clădirea este ordonată din punct de vedere compozițional cu un corp central mai înalt și două aripi mai joase care pun în valoare corpul central. Acesta este decorat cu patru coloane adosate cu capitel de inspirație dorică, dar care nu respectă proporțiile clasice. 

Starea de conservare precară a acestui monument istoric a determinat proprietarul — Primăria Huși — să realizeze un proiect pentru lucrări de reparații la fațadă și finisaje interioare, care se va derula în perioada următoare. 

 

* Conacul Rosetti — Solescu este o altă clădire plină de istorie aflată în paragină. Gheorghe (Iordachi) Rosăt (1796-1846), cel care a întemeiat ramura Rosetti-Solescu, împreună cu mama sa, Catrina Rosăt, și cu soția sa Ecaterina Sturdza, fiica logofătului Dimitrie Sturdza de la Miclăușeni-Iași, s-au stabilit la Solești, ridicând în partea de sud-est a satului o impunătoare casă cu parter și etaj, îmbinând elemente tradiționale cu cele ale stilului neoclasic, înconjurată de un frumos parc și un puternic zid de incintă, astăzi în cea mai mare parte surpat. 

De-a lungul timpului, conacul a cunoscut mai multe evenimente și întâmplări. La 4 aprilie 1909, Elena Cuza, prima Doamnă a Principatelor Unite, a fost înmormântată în curtea bisericii, potrivit dorinței sale. În 1949 conacul a fost expropriat și trecut în administrarea G.A.S. Fălciu, respectiv a Sfatului Popular al Comunei Solești. 

Conacul de la Solești ilustrează evoluția locuinței românești în cadrul curții boierești întărite, la confluența cu stilul neoclasic. Impresionează prin armonia volumelor și planul ordonat de un ax central cu cele trei fronturi în rezalit. Plastica decorativă a fațadelor preia elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor), ancadramentele ferestrelor (rectangulare, cu deschideri de arc în plin cintru), acoperiș articulat. Inițial, conacul avea decorație în stuc și sobe din teracotă de epocă. 

Cutremurul din 1977 a avariat grav imobilul. Lucrările necorespunzătoare (fără a se ține seama de proiect și de condițiile impuse de aviz) întreprinse de către Cooperativa Județeană ''Constructorul'' în anii 1979-1980 au fost sistate de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă și Muzeul Județean Vaslui, în calitate de beneficiari. În anul 1983, monumentul a trecut în administrarea operativă a Trustului I.A.S. Vaslui, care a întreprins o serie de intervenții brutale, mutilând, în special, finisajele exterioare. În anul 2001, monumentul a fost înscris în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Solești. În anul 2002, moștenitorii lui Theodor Rosetti, ultimul proprietar (Claudia Paulus-Amashaufer, Anne Christine Rosetti și Stephane Rosetti-Solesco ), au solicitat restituirea în natură sau în echivalent bănesc la prețul real de circulație a imobilului.

În prezent, conacul Rosetti-Solescu se găsește într-o stare avansată de degradare. Reprezentanții Direcției pentru Cultură Vaslui spun că litigiile interminabile vor conduce, cel mai probabil, la dispariția acestui monument valoros din punct de vedere arhitectonic și încărcat de memorie istorică. 

* La marginea satului Butucăria iese în evidență așezarea dominantă aconacului al cărui ultim proprietar a fost Ioan C. Lambrino. Clădirea este construită din cărămidă și are un singur nivel, caracteristic majorității caselor boierești de la moșii din a doua parte a secolului al XIX-lea, când trebuie să fi fost zidit, probabil, de familia Lambrino. 

Conacul Lambrino este însă cunoscut mai ales prin împrejurările legate de controversata căsătorie morganatică (de rang inegal) între Carol al II-lea, principe moștenitor al României, și Ioana (Zizi) Lambrino. 

''Deși în memoria locului și a locuitorilor din satul Butucăria din comuna Zăpodeni au rămas vizitele lui Carol al-II-lea la conac, acestea nu sunt consemnate nicăieri. În momentul de față, monumentul istoric se află în proprietatea unei persoane fizice. Starea de conservare a clădirii este una precară: acoperișul este degradat, în unele camere existând pericolul prăbușirii tavanului; tâmplăria interioară lipsește în multe camere, iar instalația electrică este distrusă, așa cum distruse sunt și pardoselile. Cerdacul de pe latura de vest este și acesta degradat, iar în partea de est ușile nu mai există'', spune Corina Ursache. 

* Fostul Palat al Justiției, astăzi Judecătoria Vaslui, a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Din documentele aflate în Arhivele Statului rezultă că în anul 1891 Consiliul Județean Vaslui cumpăra un teren în centrul orașului pentru viitoarea clădire a Palatului Administrativ și de Justiție. Nu se găsesc documente care să ateste cine a proiectat clădirea și nici cine a construit-o. În prezent, în imobil își desfășoară activitatea Judecătoria Vaslui. 

Din punct de vedere arhitectural clădirea aparține stilului eclectic, clădirea având elemente stilistice predominante aparținând stilului neoclasic. 

 

Monumentul este construit din zidărie de cărămidă pe fundații de piatră. Inițial planșeele erau din lemn, dar, după cutremurul din 1940, o parte dintre acestea au fost înlocuite cu unele din beton armat. Soluția aleasă nu a fost una fericită, deoarece din punct de vedere structiv construcția nu a fost concepută pentru astfel de intervenții. Din acest motiv, cutremurele din 1977 și 1986 au dus la degradări majore. 

Deși documentația necesară reabilitării acestui monument istoric a fost întocmită și avizată, din păcate, până în acest moment, nu s-au găsit resurse financiare pentru demararea lucrărilor. 

* Conacul Roset — Balș, cea mai veche clădire de arhitectură civilă din județul Vaslui, riscă de asemenea să piară. De-a lungul secolului al XVIII-lea și până aproape de mijlocul secolului al XIX-lea, moșia a rămas în proprietatea familiei marilor latifundiari Rosetti, ultimul boier din această familie fiind vornicul Vasile Rosetti. 

Din 1841, moșia Pribești devine proprietate a familiei Balș, iar în 1962 conacul era folosit drept atelier de către G.A.C. Pribești. 

În 1991 conacul Rosetti-Balș, împreună cu terenul aferent, 1,56 ha, este trecut în administrarea Ministerului Culturii, reprezentat prin Oficiul Național al Monumentelor Istorice. 

Între anii 1991-2000, s-au întreprins lucrări de consolidare-restaurare la pereții subsolului și ai parterului, la bolțile pivniței; s-au efectuat finisaje parțiale, înlocuindu-se șarpanta și învelitoarea. 

Întreruperea lucrărilor și lipsa unor condiții de minimă siguranță au condus la spolierea monumentului și la degradarea intervențiilor deja efectuate. 

* Casa Adam Mitache, azi Muzeul Municipal Huși, a fost construită în jurul anului 1880 de către Adam Mitache, unul dintre cei mai bogați moșieri din acele vremuri. Urmașii lui au vândut clădirea către Primăria Huși în anul 1934. După vânzare, în clădire a funcționat Prefectura fostului județ Fălciu. În anul 1947, după instalarea regimului comunist, casa a devenit sediul Oficiului Național de Turism Huși, iar apoi a fost sediu al GOSCOMLOC Huși. După înființarea județului Vaslui, în anul 1968, în clădire a funcționat o circă medicală, iar din 1981 a devenit sediul muzeului municipal Huși, care a avut aici expoziții permanente până în anul 1993. În acest an, clădirea s-a închis pentru public, desființându-se expozițiile permanente, din cauza atacului ciupercii Merulius lacrymans (buretele de casă), care a afectat atât lemnăria, cât și zidăria. 

În anul 2006, monumentul istoric a fost reclasificat din grupa B, de importanță locală, în grupa A, de importanță națională și universală, fapt ce a permis demararea unui demers de finanțare a proiectului tehnic și a lucrărilor de consolidare-restaurare de către autoritățile centrale. Clădirea a fost inclusă în Planul Național de Restaurare, până la această dată efectuându-se o serie de lucrări. 

Din punct de vedere arhitectural, imobilul se înscrie în curentul neorenascentist, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri monument istoric din municipiul Huși. 

* Județul Vaslui dispune de un potențial balnear semnificativ la Ghermănești, situat la aproximativ 25 de kilometri de Huși, care captează apa de la izvoarele minerale sulfuroase aflate în apropiere. Din punct de vedere geomorfologic zona se găsește pe marginea vestică a albiei majore a râului Prut, sub dealul Ghermănești-Togăneasa. Din punct de vedere geologic, zăcământul hidromineral Drânceni se află în Platforma Moldovenească, pe o zonă unde aflorează depozite de vârstă sarmațiană și pleistocenă. 

În perimetrul hidrogeologic se cunosc 5 surse, respectiv 5 fântâni cu adâncime de 3-5 metri, care au apă mineralizată caracterizată drept apă sulfuroasă, clorurată, iodobromurată, sodico-magneziană și care are indicații terapeutice pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos și afecțiuni ginecologice. Acestea au fost descoperite din anul 1912, de către regele Carol I, iar în urma unor studii de specialitate s-a stabilit valoarea lor curativă. În poveștile lor, oamenii locului spun că regele Carol I venea adesea la băi la Ghermănești. 

În anul 2003, Consiliul Județean Vaslui a preluat Spitalul Carol I, când acesta a încetat să mai funcționeze ca unitate balneară, fiind închis de Direcția de Sănătate Publică Vaslui, pe motiv că indicatorii medicali erau slabi și condițiile igienico-sanitare improprii. 

Din 2004, obiectivul se numește Centrul Medico-Social Ghermănești. Reprezentanții CJ susțin că vor să revigoreze Stațiunea Ghermănești, dar motivul pentru care lucrările nu au început este, ca și în cazul altor obiective aflate în paragină, lipsa banilor. 

''Consiliul Județean Vaslui a inclus în Strategia de dezvoltare economico-socială a județului pentru perioada 2013-2020 proiectul 'Reabilitarea, modernizarea și dotarea Centrului de Asistență Medico-Socială Ghermănești', care își propune reabilitarea și modernizarea clădirilor existente, pentru a găzdui un număr de 40 de beneficiari, urmând ca, pe măsura găsirii resurselor financiare necesare reabilitării bazei de tratament, să fie dezvoltate și serviciile de tratament, sub forma unui centru balnear'', a precizat Mihaela Chircu, director executiv în cadrul CJ Vaslui. 

''Trebuie să prețuim ce avem aici, pe meleagurile noastre. E păcat să mergem în stațiuni ca Felix sau Herculane, când avem în județul nostru ape mai bune. Sper să reușim reabilitarea stațiunii Ghermănești. Nevoile județului sunt mari, dar sper să găsim bani pentru proiectul legat de Ghermănești'', a spus, la rândul său, și vicepreședintele CJ Vaslui Vasile Mihalachi.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |    la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro |la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014