la-Vaslui.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii vasluienilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Județul Vaslui: scurt istoric

Agerpres

 

Cercetările arheologice efectuate în perimetrul actual al județului Vaslui au scos la iveală numeroase vestigii materiale paleolitice (Mălușteni, Arsura, Curteni, Huși ș.a.), neolitice (Vaslui, Poienești, Curteni, Coșești, Igești ș.a.) și din Epoca bronzului (Tojmești, Ghermănești, Bârlad, Zăpodeni ș.a.). Epoca fierului este bine ilustrată prin descoperirile de la Trestiana, Zăpodeni, Vaslui, Arsura, Bârzești, Oltenești, Mărășeni.

Deosebit de importante sunt vestigiile găsite la Rădăești și Dodești, care atestă o locuire neîntreruptă din Comuna primitivă și până în epoca prefeudală.

Traco-geții au avut o importantă cetate pe teritoriul actual al comunei Arsura (sec. IV-II î.Hr.), iar așezările geto-dacice, identificate în arealele localităților Râșești, Vetrișoaia, Igești, Albești ș.a., se remarcă prin bogăția și varietatea vestigiilor dezvăluite.

În sec. I î. Hr. teritoriul actual al județului Vaslui făcea parte integrantă din statul dac centralizat și independent condus de Burebista.

Cu toate că ținuturile vasluiene de astăzi nu au fost incluse în granițele administrative ale Daciei romane, ele au fost antrenate în schimburile comerciale și de altă natură cu civilizația romană imperială, prin intermediul castrului roman de la Barboși (Galați) care reprezenta un cap de pod spre teritoriul din afara granițelor Imperiului.

Legăturile populației geto-dacice autohtone cu lumea imperială daco-romană au fost foarte intense, așa cum o dovedesc tezaurele monetare (denari romani) de la Murgeni, amforele și fragmentele ceramice (Epureni, Murgeni, Giurcani, Delea, Mânzătești), cazanul de bronz de la Gherghești ș.a.

Intensa locuire a acestor regiuni în sec. IV-XI este ilustrată de numeroasele așezări și vestigii ale populației autohtone descoperite în arealele localităților Bogdănești, Epureni, Murgeni, Văleni, Bârlad, Dănești, Curteni ș.a.

Frecvența și agresiunea populațiilor migratoare au determinat populația autohtonă să se organizeze în ''uniuni de obști'', cunoscute sub numele de ''țări'' sau județe, formațiuni prestatale cu rol însemnat în procesul făuririi statului feudal românesc Moldova la mijlocul sec. XIV.

Primele atestări documentare ale unor așezări vasluiene apar în sec. al XII-lea (respectiv Bârladul în 1174) și continuă până spre mijlocul sec. al XVII-lea, cu o frecvență mai mare în sec. al XVI-lea, așa cum sunt Vaslui (1375), Mânzați (1434), Sârbi (1436), Dragomirești (1439), Huși (1441), Tulești (1443), Crasna (1450), Tunsești (1453), Rădeni (1498), Cârjoani (1507), Bogdănești (1528), Ghicani (1613), Rădăești (1617), Giurcani (1635) ș.a.

Satele și târgurile vasluiene cunosc o perioadă înfloritoare în timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Sunt elocvente luptele de la Crasna, în care la 5-6 septembrie 1450, oastea moldoveană condusă de Bogdan II împreună cu fiul său Ștefan (viitorul domn al Moldovei) a înfrânt armata polonă invadatoare, dar mai ales lupta de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, în care oastea Moldovei de sub comanda lui Ștefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatelor turco-muntene invadatoare, mult mai numeroase, conduse de Soliman-pașa. 

În sec. XVII-XVIII au avut loc repetate invazii tătărești și otomane care au prădat și incendiat multe așezări (Vaslui, Huși, Bârlad ș.a.), provocându-le pagube uriașe.

În sec. XVIII-XIX, teritoriul actual al județului Vaslui a constituit teatrul mai multor confruntări armate între imperiile rus și otoman, între care cea mai devastatoare a fost aceea de la Stănilești din 1711.

Locuitorii județului Vaslui au adus o contribuție importantă la evenimentele de seamă ale sec. al XIX-lea, între care Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române din 1859 și mai ales la Războiul de Independență din 1877-1878, când de la Vaslui au plecat pe front mai multe unități de dorobanți, care s-au remarcat în luptele de la Grivița și Plevna.

Deosebit de puternic s-a manifestat în ținuturile vasluiene Răscoala țărănească din 1907, care a cuprins numeroase localități printre care Huși, Vaslui, Muntenii de Jos, Pungești ș.a.

Numeroși locuitori ai județului Vaslui, printre care s-au remarcat plutonierul Constantin Țurcanu (veteranul de la Plevna), căpitanul Grigore Ignat ș.a., au luptat în bătăliile Primului Război Mondial, la Mărășești, Mărăști și Oituz.

Făurirea statului național unitar român în 1918 a creat cadrul favorabil de aplicare a unor reforme cu caracter democratic în domeniile juridic, agrar, economic etc., care s-au răsfrânt pozitiv în dezvoltarea social-economică, cultural-științifică etc. a județului Vaslui (au fost împroprietăriți cu pământ numeroși țărani, în special cei care au luptat pe front sau văduvele acestora, au luat ființă nenumărate întreprinderi industriale, s-a extins și diversificat învățământul primar, gimnazial, tehnic-profesional și liceal, s-a introdus votul universal etc.).

În perioada interbelică, județul Vaslui a resimțit anii crizei economice din 1929-1933, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a cunoscut timp de 45 de ani comunismul.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |    la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro |la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014