la-Vaslui.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii vasluienilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Directorul DGASPC Vaslui: Dacă facem economie în detrimentul viitorului, nu folosește nimănui

Agerpres

 

Directorul general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui, Ionel Armeanu Ștefănică, a afirmat într-un interviu acordat AGERPRES, că asistența socială din România trebuie susținută mai mult. Tinerii sunt interesați de acest domeniu, dar mare parte dintre ei se specializează în țară pentru a munci mai apoi în Europa, pe bani mai mulți. Directorul atrage atenția și cu privire la copiii celor plecați la muncă în străinătate. Numai în Vaslui sunt peste 6.000 de astfel de copii, care au nevoie de consiliere, de monitorizare și de îngrijiri speciale.

AGERPRES: Cum au fost începuturile instituției pe care o conduceți? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Instituția a fost creată în anul 1997, pe vechea structură a unui serviciu de asistență socială, din cadrul Consiliului Județean. Pe 1 noiembrie 1997 a fost emisă hotărârea CJ Vaslui de înființare a Direcției Generale pentru Protecția Copilului. În acea perioadă, când erau căutări la nivel național, lucrurile au fost influențate de experiența țărilor din Vest. Apoi s-a venit cu viziunea proprie a specialiștilor români asupra modului în care trebuie să evolueze asistența socială în domeniul copiilor, pentru că la început s-a discutat doar despre copii. Au fost diverse căutări, mergându-se pe instituțiile clasice, unele preluate de la Ministerul Învățământului și unele de la sistemul de sănătate. În anii 2000 — 2001, existau la nivelul județului Vaslui în jur de 1.800 — 1.900 de copii în instituții și în jur de 400 de salariați.

AGERPRES: Care a fost direcția aleasă, având în vedere că în toate domeniile au apărut în acea perioadă căutările, frământările, schimbarea unor viziuni? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Începând din acea perioadă, CJ a decis ca viziune în domeniul protecției copilului transferarea activității din instituții spre familie, în sensul că mulți dintre copiii din centre au fost dați spre îngrijire la asistenți maternali. La momentul de față, la nivelul județului am ajuns să avem sub 200 de copii în instituții și peste 1.500 de copii în asistență maternală, iar restul copiilor până la 2.700 să fie integrați în familia biologică sau în familia lărgită.

Această viziune a pornit mai mult ca o chestiune instinctuală și a avut mai puțin la bază un fundament științific. Cu timpul s-a dovedit că gândirea de atunci a fost una corectă, pentru că există cercetări făcute de instituții reputate, care arată că dezvoltarea intelectuală a copilului este mult mai mare la copiii care cresc în familie. În instituții și mai ales în cele mari, copilul își pierdea identitatea, era un individ într-o mare de persoane instituționalizate. Copiii din centre nu aveau contact cu societatea, școala era tot în cadrul instituției, iar când ei ajungeau la vârsta majoratului și se punea problema ca ei să fie integrați în societate, nu aveau nicio șansă.

AGERPRES: Avem cu toții în minte imaginea orfelinatelor de dinainte de 1989. Acolo se întâmplau lucruri groaznice, copiii erau niște prizonieri în centre și niște victime când le părăseau. Care este acum situația? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Înainte de 1989 erau căminele spital în care copiii erau abandonați. Acum situația este cu totul alta. În centre nu mai există acel spațiu comun. Dacă discutăm de centrele clasice, ele au fost modulate și sunt câte cinci — șase copii pe un modul care funcționează ca un apartament, cu personal propriu. Acolo copiii trăiesc aproape ca într-o familie. Majoritatea fiind copii mari, sunt supravegheați din umbră, fără să li se dea senzația că sunt niște prizonieri. Ei se gospodăresc siguri, își fac mâncare, curățenie ajutați de instructorul de educație. Ei sunt pregătiți și responsabilizați pentru viață, astfel încât în momentul în care trebuie să plece din sistem să aibă cunoștințele necesare și să se descurce.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu acești copii când pleacă din instituțiile de ocrotire, mai ales că intră într-o lume plină de probleme, de transformări, de întrebări? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Societatea este în schimbare, dură, dar noi în ultimul timp am dezvoltat mai multe proiecte prin care le asigurăm copiilor o formare pentru viață, dar și o formare în meserii care sunt căutate pe piața muncii. Noi avem destul de puțini copii care nu au fost integrați pe piața muncii, pentru că în general avem până în 20 de absolvenți pe an și ei sunt pregătiți să își găsească slujbe. Există un centru în care tinerii ce părăsesc sistemul stau o perioadă de doi ani, timp în care își găsesc un loc de muncă, chiar dacă piața este puțin ofertantă. Independența pe care le-o dăm celor care pleacă din sistem nu le-o dăm deodată, ci treptat. Pe măsură ce tânărul devine angajat, i se reduce subvenția din centru, până când această formă de ajutor este eliminată. Următorul pas este găsirea unei locuințe în care tânărul să stea cu chirie. Lucrurile evoluează în timp și fără ca tânărul să treacă prin lucruri pe care nu le-a anticipat, pentru a fi șocat și traumatizat.

AGERPRES: Problematica socială a județului Vaslui este una complexă. Care este situația comparativ cu alte județe? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Dacă raportăm la populația județului, numărul de copii și de adulții cu handicap și numărul persoanelor care sunt la limită și sunt supuse abuzurilor sau violenței este mai mare decât în alte județe. Problematica județului din punct de vedere social, într-adevăr este una complexă. Se întâmplă să fie și foarte multe cazuri în care toți copiii dintr-o familie sunt scoși și aduși în instituții. Și când spun toți copiii, mă refer la un număr mare, de la 10 în sus. Recent, am scos 12 copii, cu vârste între două luni și 16 ani, dintr-o familie pentru faptul că erau neglijați de părinți. Astfel, numărul de copii care intră în instituții devine din ce în ce mai mare.

AGERPRES: O mare problemă la nivelul județului Vaslui este legată de plecarea părinților la muncă în străinătate și abandonarea copiilor. Au fost de-a lungul timpului situații dramatice cu astfel de copii, abandon, sinucideri, copii cu depresii. 
Ionel Armeanu Ștefănică: Problemele sociale, plecarea părinților la muncă în străinătate, lăsarea copiilor fără supraveghere creează o situație care în momentul de față se gestionează foarte greu atât de instituții cât și de cei în grija cărora rămân copiii. Avem semnale și din partea autorităților locale și din partea poliției că sunt tineri care nu se mai duc la școală, care au un comportament deviant. Facem consiliere, în cazurile în care reușim să-i determinăm să accepte acest lucru. Ei sunt la o vârstă la care influențele sunt foarte mari. Mai mult, la unii copii, părinții le trimit bani și ei devin centrul atenției în grup. Din statisticile care există la ora actuală, se pare că există peste 6.000 de copii care sunt rămași fără părinți. Este o cifră foarte mare și numai dacă vom face front comun toate instituțiile, poate reușim să-i sprijinim și să menținem o stare de echilibru.

AGERPRES: Chiar dacă se dorește o colaborare interinstituțională, se vorbește foarte puțin despre lipsa specialiștilor care să supravegeheze acești copii. Este aceasta este una dintre problemele care stau la baza perpetuării fenomenelor legate de copiii care cresc fără ca părinții să le fie aproape? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Lipsa specialiștilor de la nivelul localităților, unde ar trebui să se facă prevenirea, are o influență foarte puternică. În urmă cu câțiva ani s-au redus posturile de la consiliile locale, încercându-se o economie la bani.

Dacă facem economie în detrimentul viitorului, nu folosește nimănui. Primele persoane vizate care au plecat au fost asistenții sociali. Au fost investiții făcute și de noi și de sistemul neguvernamental pentru pregătirea asistenților sociali care erau fără studii de specialitate. Foarte mulți au făcut facultate și după aceea s-au trezit că li s-au redus posturile pe care erau angajați la primării. Atunci a fost o explozie de fenomene sociale la nivelul comunităților, pentru că sarcinile de asistență socială au căzut în spatele unor oameni care nu erau pregătiții pentru asta. Sunt comune în care agentul agricol, agentul fiscal sau în cele mai bune cazuri secretarul comunei se ocupă de activitatea de asistență socială. Sunt și comune în care există asistenți sociali care cunosc problemele și care sunt, la rândul lor, cunoscuți de oameni. În acele comune aflăm mult mai ușor despre fenomenele care se întâmplă la nivel local. Am discutat cu factorii de răspundere de la noi din județ și cu parlamentarii pentru a vedea cum putem rezolva această problemă a specialiștilor.

AGERPRES: Cum a schimbat aderarea României la Uniunea Europeană situația privind protecția socială? 
Ionel Armeanu Ștefănică: În momentul în care am aderat la Uniuea Europeană am pornit de la o situație în care am fost obișnuiți să lucrăm, pentru că fluturau stegulețele roșii în anumite domenii. Ne-am integrat, dar unele dintre stegulețe au rămas fluturând. Din păcate, probleme au rămas în multe locuri și mai ales cele de natură socială.

AGERPRES: Totuși, s-a schimbat percepția oamenilor? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Percepția este abia în schimbare, pentru că nu putem să schimbăm mentalități în câțiva ani. Sunt elemente care țin de om, de integrarea lui în anumite structuri și va mai dura până să ne obișnuim. Și în perioada de preaderare și după aderare noi am avut cam aceleși target, să atragem fonduri mai ales pentru îmbunătățirea condițiilor de viață, pentru că înainte condițiile erau cumplite în centre. Am văzut recent un film emoționant și șocant în același timp, în care era prezentat cum împreună cu un ONG am reușit să schimbăm fața unui fost cămin spital în care erau copii cu handicap sever. Aderarea la Uniunea Europeană a mai dus la un lucru pozitiv.

Am început să pregătim oamenii și pregătindu-i, am început să schimbăm mentalități. Dacă am rezolvat problemele de natură economică, ceea ce înseamnă condițiile hoteliere din centre, a trebuit să schimbăm oamenii. Nu să-i dăm afară pe cei care erau deja în sistem. Am reușit să schimbăm modul în care se raportează ei la beneficiari și să aducem în centrul atenției beneficiarul. Acesta a fost principalul obiectiv avut în vedere în perioada de după aderare.

AGERPRES: Colaborați cu specialiști din alte țări? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Avem un program în care specialiștii pot să meargă să vadă ce se întâmplă în UE. Am mes recent în Germania, unde am avut ocazia să vedem centrele de acolo, dar și problemele cu care se confruntă asistența socială din această țară. Nu putem funcționa ca în Germania, ca în Franța sau ca în Olanda — țară care reprezintă un model pentru noi — dar participăm mereu la acțiuni cu prilejul cărora interacționăm cu specialiști din Europa cu care discutăm, cu care păstrăm legătura și facem schimburi de experiență. Suntem într-un dialog continuu cu sistemul neguvernamental, avem programe de reintegrare a copiilor în familie, de combatere a abandonului copilului de către familie și încercăm să creăm condițiile pentru copiii cu handicap sau pentru persoanele adulte cu dizabilități de a rămâne în familii.

AGERPRES: Care este situația în ceea ce privește persoanele în vârstă abandonate de familii? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Nici pentru bătrâni nu este o soluție foarte bună centrul de îngrijire și asistență. Atunci când suntem copii, suntem în grija părinților, iar când părinții devin bătrâni trebuie să avem grija lor. Ruperea unui bătrân de mediul în care a trăit toată viața și aducerea într-un centru, unde chiar dacă sunt condiții mult mai bune decât acasă, înseamnă grăbirea sfârșitului. Sunt și bătrâni care sunt foarte bine pregătiți pentru activitatea din centru pentru că rămân singuri, nu mai au cu cine comunica și în centru găsesc locul în care se simt bine.

Pentru cei care sunt pregătiți bine din punct de vedere psihic, traiul în centru este benefic, pentru care sunt aduși de copii sau de rude, care nu vor sau nu pot să-i îngrijească, este un prag psihologic greu de trecut, fiindcă se simt aruncați, abandonați. Trebuie să știm foarte bine cum să gestionăm aceste probleme. Sunt bătrâni abandonați în spitale, pe care noi îi luăm după ce pot fi externați. Noi ne facem datoria pentru că nu putem lăsa astfel de oameni în afara societății, nu-i putem lăsa fără un adăpost deasupra capului, dar dorul de casă și de locurile în care au trăit, le creează mari probleme acestor vârstnici. În momentul în care vine în centru, chiar dacă are hainele lui ponosite, un bătrân ține la ele și aceste lucruri nu trebuie luate. Aceste haine reprezintă în unele cazuri singura legătură a bătrânului cu ceea ce a fost. Sunt lucruri care sunt greu de spus, mai ales că venim după o perioadă cu o încărcătură deosebită în viața noastră de creștini, dar îmi doresc ca tot mai puțini bătrâni să fie forțați să ajungă în centre, pentru că este foarte greu pentru ei și oricât am încerca să fim aproape de ei, niciodată nu vom putea înlocui casa și nici familia în care a trăit.

AGERPRES: Ce vă doriți pentru perioada următoare? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Îmi doresc ca în centrele pentru persoane adulte cu handicap să reducem numărul astfel încât beneficiarii să poată trăi ca într-o familie. În același timp, avem opt locuințe protejate în care încercăm să dăm o autonomie cât mai mare locuinței și tinerii să-și gestioneze cât mai bine problemele singuri. Totodată, ne dorim ca centrele foarte mari, cum este cel de la Huși să meargă spre conceptul de locuințe protejate și acolo să fie doar persoanele care au nevoie de îngrijire medicală permanentă și să nu mai avem niciun centru care să depășească 40 — 50 de persoane. Pentru bătrâni ne dorim ca în perioada care urmează, să avem spații în care ei să își poată aranja în așa fel lucrurile personale, încât să le putem reconstitui atmosfera din propria familie.

Ne dorim să avem cât mai puține intrări în sistem și împreună cu consiliile locale să determinăm familiile care au persoane bătrâne sau cu handicap să-i îngrijească acasă, iar noi să venim în completare cu servicii care să ajute familia să depășească anumite momente de criză, cum sunt serviciile RESPIRO. Atunci când familiile au anumite evenimente și nu pot avea grijă de persoanele respective, pot să le ducă în centre de tip RESPIRO pentru o perioadă de până la o lună. Am avut emoții cu privire la faptul că pe la Centrul RESPIRO pe care îl avem, vor veni oameni care ulterior ar putea fi lăsați de tot de familii acolo. În cinci ani de când funcționează acest centru, nu am avut niciun caz de abandon, ceea ce ne bucură și ne dă speranța să credem că lucrurile vor merge bine.

AGERPRES: Există o anumită direcție pentru perioada următoare, o viziune pe termen mediu? 
Ionel Armeanu Ștefănică: La început am privit cu oarecare reticență și centrele de recuperare pentru adulți și copii, iar acum nu facem față la cererile care sunt pentru aceste centre. Mi-aș dori ca toate spațiile pe care le avem și care au fost centre rezidențiale să fie transformate în centre de recuperare și centre pentru servicii de zi. Aceasta ar fi strategia pentru perioada următoare, până în anul 2020 și am solicitat ca acest lucru să fie trecut și în strategia națională ca obiectiv prioritar, astfel încât să putem accesa fonduri pe viitoarele linii de finanțare pentru a transfera pe cât posibil personalul spre familii sau spre spații care să fie foarte apropiate de viața de familie.

AGERPRES: Într-un județ în care o treime din buget merge pe asistența socială, de câți bani ar fi nevoie pentru ca lucrurile să funcționeze ca pe roate? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Cam de două bugete ale județului. Cu cât sunt mai mulți bani, cu atât e nevoie de mai mult, fiindcă intervine dorința firească de a face mai mult. Până la urmă acceptăm faptul că acestea sunt posibilitățile județului, acestea sunt posibilitățile la nivel național și trebuie să ne încadrăm în ele. Pe de altă parte, nici nu putem lăsa serviciile fără să funcționeze. Încercăm să gestionăm cât mai eficient fondurile existente, pentru a ne putea încadra în activitățile pe care le desfășurăm. Poate nu vom mai face extinderi de activitate.

AGERPRES: Personal aveți suficient? 
Ionel Armeanu Ștefănică: În momentul de față avem un deficit foarte mare de personal. Față de necesarul care este la limita de jos, avem o lipsă de 320 de angajați. Din păcate, nu au plecat cei mai slabi, ci cei mai buni. Majoritatea specialiștilor au plecat cu contract de muncă în Anglia, Olanda, Italia sau Spania. Inclusiv asistenții maternali formați, fiindcă noi am avut grijă ca majoritatea să urmeze cursuri, în baza acreditării primite la aceste cursuri, au plecat să îngrijească în străinătate pe bani mai mulți copii sau adulți. Diploma este o hârtie rece care nu spune mare lucru, dar acestor oameni le sunt recunoscute competențele. Există în țările Europei o adevărată luptă pentru a atrage specialiștii buni. Am avut o discuție cu parteneri din Austria care mi-au propus să facă cursuri de limbă germană cu specialiștii noștri, pentru ca ei să poată merge în Austria, unde este un deficit foarte mare. Am constatat astfel că în ciuda a ceea ce îmi închipuiam, și în Austria sunt probleme în ceea ce privește asistența socială, iar astfel de probleme sunt întâlnite chiar în Capitală.

AGERPRES: Mai există interes pentru asistența socială? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Există. Sunt și mulți tineri care au terminat facultatea și care își doresc să muncească, deși salariile sunt mici. De exemplu, am avut un concurs la care pentru trei posturi am avut 20 de candidați. A fost o selecție riguroasă și, totodată, dovada faptului că tinerii sunt interesați. Am avut surpriza să văd că au fost candidați care au obținut puctajul maxim, iar asta înseamnă că tinerii sunt și foarte bine pregătiți. Cei mai mulți au pregătirea teoretică necesară, urmează pregătirea practică, încercăm să-i formăm. De multe ori, așa cum spuneam, când ajung să îmbine perfect teoria cu practica și să învețe suficient limba engleză, o parte dintre ei ne spun că pleacă, deoarece sunt mai bine plătiți în străinătate.

AGERPRES: Fiind în județ o problematică socială mai complexă, este nevoie de o pregătire suplimentară a specialiștilor în domeniu? 
Ionel Armeanu Ștefănică: Am atras foarte mulți specialiști aici. La un moment dat am avut specialiști cât mai multe județe la un loc. Sunt județe în țară care în ceea ce privește asistenții sociali au unul sau doi, în timp ce noi încă mai avem aproape 100 din cei aproape 150 care lucrau la un moment dat. Există și oameni care rămân, oameni pe care pasiunea pentru munca lor îi ține în țară. Dacă nu ar fi pasiune, nu s-ar putea face nimic. Este nevoie de pasiune, de aplicare asupra acestei munci.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |    la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro |la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014